Cum reușim să dezvoltăm comportamente pozitive în educarea copiilor

Ca parinţi, se întâmplă deseori să dorim să-i învăţăm pe copii, diverse comportamente, iar una din metodele cele mai frecvente de învăţare sau de modificare a unui comportament este informaţia, însă simpla enunţare a unei dorinţe sau necesităţi, nu este suficientă şi nu îl face pe copil să-şi însuşească sau să-şi modifice un comportament.

O primă explicaţie, pe care studiile psihologice ne-o oferă este faptul că, informaţia singură nu schimbă comportamentul, iar o disciplinare eficientă începe de fiecare dată cu dezvoltarea încrederii în sine a copilului. Există câteva aspecte importante, de care este bine să ţinem seama atunci când încurajăm dezvoltarea stimei de sine la copii: - focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului; - atenţie acordată progreselor făcute de copil şi a aspectelor pozitive ale situaţiei; - acceptarea diferenţelor individuale, deoarece fiecare copil este unic, are un ritm propriu de dezvoltare, învaţă diferit un comportament şi reacţionează diferit; - încurajare şi încredere oferite în mod constant copilului; - aşteptări realiste faţă de copil, adaptate nevoilor şi potenţialului de dezvoltare al copilului; - evitarea comparaţiilor şi a competiţiei dintre copii.

Disciplinarea este o bună oportunitate pentru copil de a învăţă comportamente pozitive responsabile. Comportamentele sunt rezultatul învăţării, iar primul mod în care copilul învaţă un comportament este imitatea şi observarea celorlalţi. Este bine să reţinem că orice comportament problematic, este o oportunitate pentru copil să înveţe comportamente noi, pozitive.

Pentru ca metodele de învăţare a comportamentelor să fie eficiente, este foarte important ca regulile stabilite să fie aplicate de către toţi adulţii din viaţa copilului (părinţi, bunici, alte rude sau apropiaţi care interacţionează cu copilul). Pentru a învăţa un comportament, copilul are nevoie de consecvenţă, atât mama cât şi tata vor aplica aceeaşi metodă şi vor transmite acelaşi mesaj copilului.

Pentru copil, părinţii reprezintă în primul rând modelul său de comportare, iar acesta nu se educă numai prin îndemnurile părinţilor ci şi prin exemplele personale pe care mama şi tata le oferă copilului.